„Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns.” (Apocalipsa 1:7) Într-o zi, Cristos va reveni pe norii cerului. Îi va trimite pe îngerii Săi să-i strângă de pe tot pământul pe cei care sunt ai Lui. Cu câtă bucurie așteaptă creștinii, ucenicii Domnului Isus, acel moment extraordinar: momentul când mormintele se vor deschide, morții vor învia la viață, nesupuși putrezirii, momentul când cei care vor mai fi vii în acea clipă vor auzi sunetul, vor auzi strigarea, vor auzi trâmbița, vor auzi chemarea lui Dumnezeu: „Gata, s-a terminat istoria acestui pământ”.
NAIROBI, Kenya, 9 iunie 2021 – Un patron musulman a trimis oameni să omoare pe unul din angajaţii lui, după ce acesta a refuzat să se convertească la islam. Evenimentul s-a petrecut luna trecută în estul Ugandei. Creștinii care au participat la înmormântarea evanghelistului Fred Isiko, care era șofer la compania de transport de marfă a lui Ashirafu Kasenyi, au spus că Kasenyi este în spatele uciderii lui Isiko pe 22 mai în satul Kagumu, districtul Kibuku. Pe 23 mai, poliția a arestat un suspect care a spus că Kasenyi l-a trimis să-l omoare pe Isiko, conform unor surse. În
„De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuşi omul nostru dinlăuntru se înoieşte din zi în zi. Căci întristările noastre uşoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veşnică de slavă.” (2 Corinteni 4:16, 17) Parcă trăim pe o planetă obosită. Parcă toți oamenii sunt din ce in ce mai obosiți. Dincolo de problema somnului – și nu vreau să intru aici în amănunte: somnul înainte de ora 12 noaptea valorează dublu față de somnul de după miezul nopții – ci vorbesc despre oboseala din suflete. Există
Suntem invadați de #pride zilele astea, că vrem sau nu. Însă nu stăm nici noi cu mâinile în sân, ba chiar suntem pe metereze promovând, repostând, viralizând și comentând masiv la tot ceea ce este menit să ne atragă atenția. Am mușcat din plin momeala, și o mestecăm cu nesaț. Că e vorba de odioasa piesă de teatru de la Cluj, că sunt poze de la Timișoara cu ceea ce ar trebui să rămână exclusiv în dormitor sau în privat, că sunt articole așa-zis critice la mișcarea mai sus menționată, nu facem decât să o promovăm în mod activ. Serialele
Un pescar-scafandru care căuta homari a fost prins în gura unei balene cu cocoașă în largul coastei Cape Cod din statul american Massacusetts, în urmă cu câteva zile. Michael Packard, în vârstă de 56 de ani, a declarat pentru un post TV local, după ce a fost eliberat de la spitalul Cape Cod, că era scufundat la o adâncime de aproximativ 4 m în apele din apropierea oraşului Provincetown când „dintr-o dată am simțit această uriașă bufnitură și totul s-a întunecat dintr-o dată.” Iniţial el a crezut că a fost atacat de un rechin, obișnuit în apele din zonă, dar
Sâmbătă, 26 iunie, Biserica Creștină după Evanghelie „Izbânda” din București este gaza Conferinței de Misiune Kairos cu tema: „Români la marginile pământului”. Pe agenda evenimentului sunt incluse mărturii ale misionarilor: Liviu și Amalia Acatrinei (Peru) și Paul Sergio (Orientul Mijlociu). Valentin Hrihorciuc vine cu prezentarea lucrarea Kairos, iar Andy Worsop prezintă Școala de Misiune Kairos. Care este chemarea ta? Ce loc ocupă lucrarea de misiune în inima ta? Cum contribui la răspândirea și lărgirea Împărăției Evangheliei prin trăirea ta? Pe lângă mărturii și workshopuri, organizatorii...
Schimbarea nu reprezintă ceva nou pentru cei care își defășoară activitatea pe piața muncii. Indiferent dacă ne place sau nu, schimbarea este o experiență familiară, care are loc tot timpul. O parte dintre profesioniști, oameni de afaceri, chiar dintre lideri și directori de nivel înalt, declară cu o convingere absolută că „Urăsc orice fel de schimbare!”, de parcă schimbarea însăși are capacitatea de a stabili cine o place sau nu, și cere cu blândețe vreo permisiune înainte de a se instala în viața cuiva. Unul dintre cele mai respectate posturi de radio din țara mea, Brazilia, folosește un...
(…) Însă cel mai evident fapt despre laudă – fie ca e despre Dumnezeu sau despre altceva – mi-a scăpat în mod straniu. M-am gândit la ea ca la un compliment, o aprobare sau acțiunea de a onora pe cineva. Nu observasem niciodată că orice bucurie legată de ceva se revarsă spontan în laudă, exceptând cazul în care (uneori, în ciuda faptului că) timidității ori fricii de a nu-i plictisi pe alții i se îngăduie, în mod deliberat, să-i pună frâu. Lumea răsună de laude – iubiți care își laudă amantele, cititori care-și laudă poetul favorit, drumeți care laudă un
(…) Când am început întâia dată să mă apropii de credința în Dumnezeu, și chiar o vreme după ce mi-a fost dăruită, am considerat o piatră de poticnire cerința proclamată atât de zgomotos de unii oameni religioși cum că ar trebui să-L lăudăm pe Dumnezeu, cu atât mai mult ideea că Dumnezeu Însuși cere așa ceva. Cu toții îl disprețuim pe omul care cere neîncetat să primească asigurări cu privire la virtutea, inteligența și farmecul său, disprețuim și mai mult gloata de oameni din jurul unui dictator, al unui milionar, al unei celebrități care satisface această cerință. O imagine, așadar,
Atârnată de părul ei în focul iadului pentru eternitate – aceasta trebuia să fie pedeapsa lui Hedieh. Care era vina ei? Pur și simplu pentru că și-a descoperit capul. Dar acum, după 22 de ani petrecuţi în islam, nu se mai teme că destinul ei veşnic este de a suferi în iad, pentru că a auzit vocea iubitoare a Domnului Isus Hristos. „În Islam, Dumnezeu nu este un tată. Dumnezeu este judecătorul suprem. Și El stă separat de noi, observând şi judecând absolut fiecare lucru pe care îl facem”, explică ea. Părinții lui Hedieh au emigrat în SUA venind din